Standardele de pre-filtre se bazează în principal pe eficiența lor de filtrare și pe capacitatea de reținere a particulelor. Conform standardelor internaționale ISO 16890 și EN 779, pre-filtrele sunt de obicei clasificate în patru grade, de la G1 la G4, cu standarde specifice după cum urmează:
Grad G1: Eficiență de filtrare de 50%-65% (pentru particule mai mari de 5μm), utilizat în principal pentru prefiltrare, reținând particule mai mari, cum ar fi praful și polenul.
Grad G2: Eficiență de filtrare de 65%-80%, potrivită pentru filtrarea primară în sistemele generale de ventilație.
Grad G3: eficiență de filtrare de 80%-90%, interceptând eficient praful și fibrele fine.
Gradul G4: Eficiență de filtrare de peste 90%, apropiindu-se de nivelul filtrelor cu eficiență medie-, utilizate în mod obișnuit în locații cu cerințe ridicate de calitate a aerului.
Principiu tehnic: pre-filtrele folosesc în principal plasă metalică, fibre sintetice sau țesături ne-țesute ca medii filtrante, captând particulele prin impact inerțial, interceptare și difuzie. Pierderea sa de presiune este de obicei controlată la 30-50Pa pentru a asigura echilibrul energetic al sistemului de ventilație.